E minunat să fii mamă, soție, femeie și tot ce vine la pachet cu toate aceste roluri. Însă nu pot să nu recunosc că o pauză de la toate uneori nu strică.
Prin pauză eu înțeleg un timp în care după ce m-am asigurat că nimeni nu are de suferit, nimeni nu stă și așteaptă nimic de la mine, mă pot așeza și eu să fac ceva doar pentru relaxarea și liniștea mea.
Unul din aceste lucruri e în mod cert scrisul. Scrisul mă eliberează, mă descarcă, mă face să văd viața cu ochi mai frumoși. Mă ajută să știu că rămâne o mărturie a unui sentiment sau a unui gând marcat undeva și că oricând mă pot întoarce la el. De aceea în clasa a VI-a am avut primul jurnal și până inclusiv în facultate am scris gânduri și trăiri acolo.
Scriu e-mailuri copiilor mei după ce le-am făcut adrese personale și le povestesc despre timpul cu ei, despre viața noastră de familie, despre anumite întâmplări în care poate nu am fost cea mai bună mamă, dar am cu siguranță o explicație pentru asta, despre primii lor pași sau cuvinte stâlcite, despre progresele lor și despre fricile mele în legătură cu ei.
Nu știu când le vor citi, nu știu dacă le vor citi, nici măcar nu știu dacă vor considera că am scris pentru ei și nu tot pentru mine să am ce ”răsfoi” la bătrânețe.
Un alt lucru care îmi aduce relaxare și deconectare, plăcere și bucurie este cititul. Pasiunea aceasta e tot de prin școala generală dobândită când am avut noroc de recomandări bune atât de la profesoara de română (un om deosebit!) cât și de la mama, bunica sau mătușa mea.
Citesc belestrică, uneori cărți de dezvoltare personală și evident povești și basme cu fetița mea. De ceva vreme mă bucur de un kindle și astfel cititul a devenit ceva mult mai la îndemână decât înainte când așteptam să cumpăr sau să împrumut vreo carte.
Da, nimic nu se compară cu mirosul unei cărți sau cu ținutul ei în mână, dar am preferat să mă bucur de facilitatea asta decât să nu citesc.
Când am o carte bună începută abia aștept să vrea copilul să stea mai mult în cadă pentru că eu profit să citesc, să îi aștept pe ai mei să se trezească dimineața fără să fac pic de zgomot, să dorească soțul meu să vadă un film care nu mă pasionează și fetița să fie atrasă de un nou puzzle.
Intru într-o lume a mea și când ies din ea sunt alt om sau poate același dar cu un alt tonus. Spuneți voi, nu e clar că asta mă ajută atât pe mine cât și pe cei din jurul meu? ?
Îmi doresc să deschid și altora pasiunea pentru citit și de aceea m-am gândit la o rubrică cu recenzii la cărți citite, evident în măsura timpului. Poate ne găsim puncte comune, autori preferați, ne ”vindem” ponturi de cărți bune, de oferte la cărți. Nu se știe ce poate ieși bun din asta!